„Târgul Mărului”, ediţia a VI-a

Sărbătoarea anuală a pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, „Târgul Mărului”, ajunsă la cea de-a VI-a ediţie, a avut loc ieri (19 octombrie 2008), în Piaţa „Nada Florilor”. Evenimentul a adunat majoritatea producătorilor şi asociaţiile pomicole de pe Valea Şomuzului, dar şi un număr mare de vizitatori, unii veniţi din alte judeţe special pentru vestitele soiuri de mere care cresc, aşa cum spun localnicii, „numai la Fălticeni şi Rădăşeni”.
„Târgul Mărului” a devenit deja un fel de bursă a mărului, pentru că, pe lângă spaţiul expoziţional al producătorilor din localităţile cu pondere pomicolă, anul acesta a fost pus la dispoziţie, timp de o săptămână, începând de duminică, un spaţiu, distinct de cel expoziţional, special destinat pentru comercializarea merelor la preţuri care să mulţumească pe toată lumea.
În acest an, ofertele au fost pentru toate buzunarele şi toate gusturile, preţul pentru un kilogram de mere variind între 1,2 lei şi 2,5 lei, în funcţie de soi. Producătorii au venit cu mere ambalate în cutii de carton de 15 – 20 kg şi în saci de 8 şi 16 kilograme.
Pe o vreme de toamnă … primăvăratică, în piaţa civică şi-au expus produsele pomicultorii, distribuitorii de utilaje agricole şi de substanţe folosite în întreţinerea culturilor, dar şi producători de produse obţinute prin prelucrarea laptelui şi a cărnii, meşteri populari, apicultori, producătorii de flori şi arbuşti ornamentali, distribuitorii de vinuri.

Mere, pomicultori, vizitatori şi muzică populară
Ediţia a VI-a a „Târgul Mărului” a fost inaugurată oficial de Vasile Tofan, primarul municipiului Fălticeni, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ovidiu Doroftei, prefectul judeţului Suceava, Dumitru Parasca, directorul Direcţiei Agricole Suceava, parlamentari de Suceava.
A urmat vizitarea expoziţiei de fructe, ca şi în anii precedenţi, în centrul pieţei fiind organizată o expoziţie a tuturor soiurilor de măr produse în bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni, expoziţie care a fost punctul de atracţie al târgului, aici fiind discutate problemele şi perspectivele pomiculturii.
Printre standurile cele mai atrăgătoare au fost cele ale Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni şi Grupului de Producători “Agropomicola” Rădăşeni şi cele ale producătorilor individuali Mircea Costişevschi, Mihai Fîntînaru, Ion Florea, Gabriel Vasiliu, Gheorghe Chiruţă, A.F. Onea, din Fălticeni, Neculai Amariei, din Rădăşeni, Liviu Popovici Frumosu, din Fântânele, Petru Amariei şi Petru Tănase, din Horodniceni, Costică Adăscăliţei şi Vasile Nedelcu, din Vultureşti.
Au organizat standuri de informare şi consiliere Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, APIA Suceava şi Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă.
Cei mai buni pomicultori au primit diplome, iar participanţii au putut urmări un program artistic susţinut de formaţia de dansuri populare a Clubului Copiilor Fălticeni, taraful Casei de Cultură Fălticeni, Formaţia “Torent” şi Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”.

Un măr de 570 de grame
Şi la ediţia din acest an au putut fi admirate mere „gigant”. Cel mai mare măr expus are 570 de grame, aparţine pomicultorilor de la „Agropomicola” Rădăşeni şi este din soiul Idared.
Mihai Fîntînaru a reuşit într-o scurtă perioadă de timp să aclimatizeze un soi de mere olandez şi cu toate că livada a intrat de puţin timp pe rod, soiul Ionagold are o productivitate de 25 de tone la hectar, iar merele sunt de dimensiuni foarte mari.
Tot mere mari au fost şi cele din soiul Enterpriză realizat de cercetătorii Staţiunii Cercetare Fălticeni, soi cu o productivitate de 25 – 30 de tone la hectar şi foarte bine acomodat condiţiilor din zona Fălticeni.
Aşa cum am aflat de la directorul staţiunii, dr. ing. Gheorghe Lazăr, selecţia unui soi de mere se poate obţine şi în 40 de ani, dat fiind faptul că mărul rodeşte pentru prima oară după trei ani.
Ca în fiecare an, mere foarte mari a prezentat şi A.F. Onea, soiurile Starkinson, Golden Delicios, Ionatan, Wagner fiind cele mai apreciate

Pomicultură fără subvenţii
Asociaţia Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni numără 40 de membri, care deţin o suprafaţă de aproximativ 800 hectare de livadă. În acest an producţia medie este de 20 de tone pe hectar, livadă pe rod şi variază în funcţie de soi şi de modul de îngrijire a livezilor.
Aşa cum am aflat de la preşedintele Asociaţiei, ing. Mircea Costişevschi, pentru zona Făticeni pomicultura a fost reprezentativă, dar în prezent au mai rămas puţini pomicultori, iar suprafeţele de livadă s-au diminuat de la an la an. Abia în această primăvară, cu mari eforturi financiare din partea pomicultorilor, s-au plantat 60 de hectare cu meri, livadă care va intra pe rod peste patru ani.
Pentru aceste 60 de hectare plantate nu s-a primit nici o subvenţie, comparativ cu viticultura, unde se dau subvenţii pentru înfiinţarea de noi plantaţii.
„De la Revoluţie până în prezent, pomicultura a fost ramura din agricultură permanent vitregită atât la subvenţii, cât şi alte facilităţi din partea statului. Subvenţia la suprafaţă, la pomicultură, a fost de 50 de euro, comparativ cu cultura mare, unde s-au dat 90 de euro. Este jignitor pentru pomicultori cum a dat Guvernul subvenţiile descurajând pomicultura”, ne-a spus Mircea Costişevschi.
„Am fost în ultimii ani la acest târg, am un sentiment amar în acest an, pentru că producătorii se plâng de lipsa subvenţiilor. În anii 2005 şi 2006, când ministru al agriculturii era Flutur, primeau patru milioane de lei la hectar pentru substanţele de combatere şi 19 milioane de lei la hectar pentru înfiinţarea unui hectar de pomi fructiferi”, a spus Gheorghe Flutur.

Lipsa pieţelor de desfacere
Pomicultorii fălticeneni susţin că pentru a întreţine un hectar de livadă s-au cheltuit în acest an între 80 şi 100 de milioane de lei vechi, la care se adaugă costul celor peste 200 de litri de motorină consumată, pentru care se plăteşte taxă de drum şi accize şi se primeşte, doar pentru o parte din cantitate, o subvenţie de 6 bani pe litru.
Mulţi dintre producătorii din bazinul pomicol fălticenean s-au plâns de lipsa unei pieţe sigure de desfacere a mărfii, problemă cunoscută şi la nivel înalt de la ediţiile anterioare ale târgului, când au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, dar pentru care nu s-a găsit încă o rezolvare.
Fiecare producător de mere trebuie să-şi găsească clienţii, iar în zonă nu există nici o unitate specializată în industrializarea fructelor şi deocamdată nu sunt nici proiecte în acest sens.

Merele din import, un concurent serios?
Oamenii din zonă spun că fructele destinate industrializării s-au vândut în această toamnă cu preţuri duble în Ungaria şi Polonia. O cauză a cererii scăzute de fructe pentru industrializare din România o reprezintă numărul mic al procesatorilor. Aşa cum am aflat chiar de la pomicultorii din Fălticeni şi Rădăşeni, fiecare îşi valorifică merele pe cont propriu, iar fructele din import sunt un concurent serios.
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că există intenţia unor oameni de afaceri din Austria şi din Italia de a investi în procesarea fructelor din nordul ţării. Urmează ca în perioada următoare să fie purtate discuţii şi până anul viitor industrializarea merelor să fie rezolvată pe plan local.
„Suntem dezavantajaţi că vin mere din Ungaria, Polonia şi Republica Moldova, unde sunt subvenţii, prime de export, motorina pentru agricultură este subvenţionată. În supermarket este foarte greu de pătruns pentru că preţul care ni se oferă este sub preţul pieţei şi se adaugă tot felul de comisioane. În funcţie de calitate şi de soi, preţul merelor în această toamnă este cuprins între 1 leu şi 1,5 lei pe kilogram. Aproape că munca pomicultorilor nu este plătită, iar intermediarul îl vinde la preţ dublu şi nu riscă mai nimic. Dacă se face o comparaţie între calitatea mărului produs în zonă şi cel din supermarket, adus din import, cel de peste hotare nu are nici pe de parte calităţile gustative şi nutritive ale mărului autohton. De multe ori cumpărătorii se uită la volumul mărului şi nu la calităţile lui gustative. Mărul nostru se vinde la producător la jumătate din preţul de la raft şi are mult mai multe calităţi, arome şi este mult mai ecologic ca mărul adus din import”, ne-a declarat ing. Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţie pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni.
Tot preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a promis sprijin în rezolvarea acestei probleme, prin organizarea în această săptămână a unei întâlniri între şefii supermarketurilor din Suceava cu producătorii agricoli din judeţ pentru că „nu este admisibil ca fructele şi legumele să se vândă la marginea drumului, iar în supermarketuri să găsim marfă similară din import”.
Pomicultorii prezenţi duminică la Fălticeni sunt nemulţumiţi şi de calitatea substanţelor folosite la combaterea dăunătorilor, un litru de substanţă depăşind 500 – 600 de lei. Proprietarii de livezi au solicitat de mai multe ori ministerului Agriculturii înfiinţarea unui laborator în care să fie testate substanţele care se vând pe piaţă. „De multe ori multe substanţe sunt piratate, stropim, pomul nu vorbeşte şi când se vede efectul, este prea târziu” – ne-a spus un pomicultor. Deocamdată singura rezolvare este înfiinţarea acestor laboratoare în cadrul asociaţiilor de pomicultori.

Anunțuri